ce ma face sa cred ca exista cu adevarat o lume ideala??? inconjurata de copii fiind traiesc cu emotie si bucurie fiecare moment...indiferent ca e cateodata obositor...sau ca acea curiozitate specifica copiilor este de multe ori de necontrolat...ma simt ca un copil in preajma lor, ma exteriorizez ca si cum as avea varsta lor...ei ma invata sa fiu intai de toate un companion de joaca...pentru ca asa si trebuie...mi-e dor de copilarie...de vremurile in care totul era frumos si simplu...in care nu constientizam importanta si necesitatea banilor...a lucrurilor necesare...a multor altora...traind alaturi de ei...retraiesc momente...clipe...pasaje...si oricat de greu mi-ar fi...un zambet il capat utandu-ma la ei... pentru unii pare banal de simplu sa lucrezi intr-o alta tara, sa faci "bani, multi bani"...insa nu e deloc asa...trebuie sa inveti sa fii limitat...sa nu ai asteptari prea mari pentru ca nu toti oamenii sunt educati si cu bun simt...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu