sâmbătă, 20 decembrie 2008

It's Christmas!!!



Si vine Craciunul...daca anul trecut pe vremea acesta strabateam strazile Valenciei, pe cele ale Londrei si apoi admiram frumusetea orasului Milano de asta data pot spune ca sunt acasa, la Iasi, cuminte si in asteptare...eu cred in vise si in Mos Craciun si totodata intr-o lume mai cinstita. Anul acesta universitar (masteranda fiind) a inceput cu brio, cu o noua bursa, cu un examen de angajare care dureaza foarte mult si care imi testeaza capacitatea, abilitatile, aptitudinile, motivatia si tot ce tine de un angajat model...ca la urma urmei asta presupune, sa devin un model pozitiv in societatea romaneasca...insa e un drum lung, abrupt, pe alocuri lipsit de fair-play si asta pentru ca se desfasoara in Romania...insa pasii inceti sunt si cei mai siguri...in inima mea sper, pentru ca asta mi-a ramas...binenteles in afara studiului intensiv care se pare ca nu ma mai preocupa asa tare...hh...am zis mereu ca am sa inving si stiu daca e sa fie pentru mine, va fi, chiar daca pare o consoloare...
si cum spuneam: Craciun...mergeam agale pe strada...am indraznit pentru prima oara sa pasesc pragul Mitropoliei...sa intru si sa ma rog...am simtit nevoia aceasta...si cat m-a intristat...de 4 ani merg la Teologie unde am ore, insa nu am indraznit sa intru in biserica din varii motive: am zis ca prefer sa stau afara, sa ma inchin in fata bisericii si atat...acum pasii ma indreptau spre locul in care se tinea slujba...am vazut o mama, cu trei copiii care statea si cersea...si m-am intristat pentru ca ma simt neputiincioasa...apoi am urcat intr-un autobuz in care un copil de etnie rroma a inceput sa cante...cred ca avea cam 5 anisori si avea o deficienta...lumea radea...se amuzau...mie imi venea sa-l iau acasa, sa-l spal si sa-l las apoi de unde l-am gasit...probabil, foarte probabil ca intr-o zi cand o sa am casa mea o sa fac si asta...cred ca singurul lucru care o sa-mi dea satisfactie pe lumea asta va fi multumirea celui de langa mine...nu astept nimic rasplata in mod deosebit ci un zambet si un simplu multumesc pentru ce as face pentru cineva...
cu toate ca Sarbatoarea ce vine e menita sa reuneasca familii, sa aduca pace si liniste in casele oamenilor cred ca pentru multi e si un moment tensionant in care se intreba de unde? si cum? sa faca rost de bani pentru a procura cele necesare...
si pentru ca fiecare dintre noi poate fi un mos craciun anul acesta ma voi stradui sa fac fericiti niste copii...sa le daruiesc ceea ce pe mine ma facea extrem de fericita cand eram mica...ceea ce imi aducea zambetul...
si pentru ca anul trecut am ratat un craciun alaturi de bub anul acesta promit sa ma revansez si sa fim impreuna...cu toate ca Mr. Grig nu va fi printre noi nici anul acesta...insa e in planul nostru de viitor...e consemnat sa apare si sa ne uneasca...;))...
Peste tot unde există suflare românească cu simţământ creştin, Crăciunul este una din cele mai importante sărbători religioase, este sărbătoarea Naşterii Domnului, prilej de bucurie, pace şi linişte spirituală. Este o zi în care dăruim şi primim multă iubire şi căldură sufletească. Acest lucru se remarcă în entuziasmul cu care se fac pregătirile pentru Crăciun. Nu uitati ca nu cele materiale sunt cele mai importante. intr-adevar sunt necesare insa acolo unde exista respect, intelegere, dragoste exista si posibilitatea de a progresa...trebuie sa invatam sa pretuim valorile, sa aratam ca nu suntem superficiali si ca avem un orizont bine definit, ca ne indreptam catre o lume mai buna...
nu-mi ramane decat sa va urez tuturor un Craciun fericit, sa fiti sanatosi, sa va ganditi mereu la ce aveti si sa apreciati ce este al vostru!

Niciun comentariu: