absolventa :)

11 iunie 2010, orele 11...ma indrept emotionata spre universitate. cu o noapte inainte mai citesc, incerc sa ma pregatesc, apoi ma trezesc de dimineata si ma imbrac. ca intotdeauna cand am de sustinut o lucrare incerc sa arat bine pentru ca asta ma face sa ma simt mai sigura pe mine. chiar daca nu mai pusesem tocuri de vreo cateva luni am facut un efort. ajung la facultate, astept mai putin de 30 de minute si cum celelalte colege nu indrazneau sa intre am preferat sa imi iau de o grija si sa prezint. am pregatit in prealabil powerpoint-ul care este un element ajutator, mi-am facut eu un speach care pe parcurs a mai suferit modificari, am incercat sa dau raspunsuri plauzibile la intrebarile adresate si in sfarsit s-au terminat si cele 20 de minute adresate mie. dau mana cu coordonatorul meu, un domn profesor extraordinar caruia trebuie sa ii multumesc ca m-a sprijinit mai ales ca nu am putut sa particip activ la intalniri si in final ies cu zambetul pe buze. eram fericita si aveam o multumire imensa. am terminat si masterul si chiar daca ultimul an a fost obositor am reusit o performanta. am mers mai apoi sa imi procur niste carti, am salutat cateva prietene, am revazut-o pe Elena, am mers la pranz la Oscar, am discutat, apoi am mers pe terasa Verve (daca nu ma insel asa se numeste), am intalnit-o si pe Ana...si duminica era aproape pe terminate. am impachetat iar si am luat maxi spre Bacau. ce-i drept mi-a parut rau pentru ca imi doream o zi a mea, la piscina, in aer liber, undeva unde sa ma pot odihni...iarasi am fost 6 zile acasa si am stat pe drumuri...sunt bucuroasa ca am terminat de construit o parte semnificativa a casei noastre, ca am intalnit o persoana draga mie chiar daca nu imi exprim sentimentele...
si astazi am plecat de dimineata la Constanta cu dragii mei prietenii. am ras, am povestit, ne-am pupat si le-am urat vacanta placuta la mare :). ma bucur enorm ca masterul mi-a daruit o prietena draga, un om special pe care nu ai cum sa nu-l iubesti odata ce ajungi sa-l cunosti.
te 'besc Nica si multumesc pentru tot :).
si acum check-in si iarasi zbor. inca 6 saptamani si revin in Romania. chiar daca stiu ce imi doresc si stiu ca am sa muncesc ca visul meu sa devina realitate trebuie sa ma antrenez pentru ca orice se poate intampla. in toti anii astia am devenit partial imuna si e mai bine, asa evit suferinta si sunt ceva mai matura.
dar ca intotdeauna zic: Trebuie!!! si Tot raul spre bine!!!