duminică, 20 martie 2011

momente


ratacita intr-o lume straina incerc sa ma orientez spre ceva care sa-mi aduca satisfactie...pur si simplu am simtit zilele trecute ca nu mai am rabdare, ca nu mai pot fi intelegatoare, ca niste acte ma pot scoate din sarite, ca nu sunt eu cea care poate astepta pentru ca peste tot unde ceri o informatie ti se intampla sa fii trimis la un alt birou, la un alt ghiseu, o alta programare si alte saptamani pierdute...e asa ciudat ca Romania e in UE la fel ca si Italia numai ca te trezesti constrans sa indeplinesti toate formalitatile pentru a putea folosi actele de studiu...si gandeste-te cum sa faci, iar pe drumuri prin Romania, Iasi-Bucuresti, bani cheltuiti...
si daca ar fi singura problema...mi s-a intamplat sa visez o chestie si culmea ca eu am zis mereu ca nu cred in vise, ca mi se pare penibil numai ca la mai putin de o zi am aflat o veste care m-a facut sa ma demoralizez total...si se uita ceilalti la tine si iti spun ca o sa fie bine, ca se intampla...poate ca si eu fac la fel in situatii de genu' insa cert e ca am preferat sa stau in camera mea sa ma gandesc in liniste la ce as putea sa fac sa fie mai bine...
astazi a fost o duminica frumoasa, plina de soare si de lume la Tirrenia si la Marina di Pisa...s-au deschis fel de fel de magazine...strada din fata marii a fost inchisa asa ca erau foarte multi la plimbare cu copiii, cu caini...am asistat la un accident banal vazand o doamna cum se dezechilibreaza si in cateva secunde cade si isi fractureaza femurul...apoi am intalnit reprezentantul unei organizatii cu care sper sa pot pleca in iarna in Africa care mi-a spus despre toate vaccinurile pe care trebuie sa le fac si despre procedurile pe care trebuie sa le am in vedere...
apoi am intalnit niste copii minunati care comercializau pietre cu diferite mesaje...pur si simplu m-au emotionat vazandu-i asa zambitori si dragalasi si binenteles ca am achizitionat si noi ceva (foto postata). pret de cateva minute m-am simtit ceva mai vesela...
e adevarat ca indiferent de situatie trebuie sa gandim pozitiv, sa ne ajutam sa fim rationali insa sunt momente in care te simti pur si simplu pierdut...
tot ce imi doresc e sa fie iar bine...de ce e oare asa de greu sa fim fericiti? de ce trebuie sa se intample mereu ceva negativ? o serie de intrebari la care gasim raspuns insa dupa ce induram o suferinta parca infinita...
astazi tot ce imi doresc e sa ii vad pe cei dragi mie sanatosi si fericiti...

Niciun comentariu: