ani de zile mi-am dorit un catel... in trecut eram fascinata de bulldog-ul englez insa dupa ce am analizat in amanunt ce inseamna un asemenea caine in casa am renuntat... mi-am indreptat atentia spre french bulldog care m-a cucerit cu expresia frumosului urat, cu configuratia musculoasa, cu greutatea medie...
Dupa cateva luni de search pe internet l-am gasit in final pe Henri undeva langa Denver la o crescatorie autorizata... am conversat la inceput prin mesaje cerand detalii si poze ramanand ca atunci cand Henri va avea 2 luni sa-l putem lua acasa...
Primisem mai multe poze si ma uitam fascinata la un catelus ciocolatiu... Imediat dupa ce ne-am intors din vacanta din Nevada am mers sa-l luam pe Henri acasa...
Ajunsi la locuinta respectivei doamne am trait emotia de a vedea un catelus total diferit...o alta culoare, un alt zambet... vina imi apartine in final mie pentru ca am solicitat poze si pentru ca in imaginatia mea Henri era intr-un fel... Dansa se jucase in prealabil cu pozele, schimbase nuantele fapt ce pe mine m-a deranjat teribil...
priveam cainele si eram nedumerita...ochii imi erau inlacrimati si tindeam sa zic: Nu esti tu, Henri...
Apoi mi-am propus sa incetez pentru o clipa si sa nu ma mai comport copilareste pentru ca respectiva luase o atitudine defensiva spunandu-mi ca imi da banii inapoi... Nicidecum nu urmaream banii inapoi sau un pret mai mic... eu stiam ca o sa-l am de Henri, surpriza minunata pe care mi-o facuse Christopher...
Pretul nu a fost nici pe departe mic insa pentru noi Henri e un prieten, un suflet menit sa ne umple casa cu zgomotele sale cristaline...
Prima saptamana pentru mine a fost destul de dificila pentru ca Henri era salbatic....a trebuit sa ne acomodam cu el in casa, sa-l invatam sa iasa in gradina, l-am dus la veterinar pentru vaccinuri, i-am cumparat produse de igiena si i-am amenajat un loc al sau plin de jucarii canine... insa el prefera sa roada mocheta, pantofii, sa manance hartie, iarba, pamant...
Henri este un catel aratos si tocmai de aceea l-am dus la o competitie unde a iesit pe locul trei... am fost placut incantata sa-l vad cum se alinta in fata publicului larg si la intrebarea de ce cainele meu este unic m-am gandit la faptul ca intelege diferite limbi...e un french insa vorbim cu el in engleza, cateodata eu ii vorbesc in romana sau italiana si cainele nostru este confuz rau de tot...insa intelege....
Si iata ca a implinit 3 luni si eu una abia astept sa aiba toti dintii si sa se relaxeze... sa nu mai fie nevoit sa roada...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu