ce zi agitata...dimineata a parut sa fie ceva mai linistita...m-am pregatit cu calm si am asteptat sa mergem la Livorno sa imi iau cate ceva pentru noul loc de munca insa inainte de asta am mai facut o data traseul meu zilnic...cand esti insotita te simti in siguranta si chiar daca am mai gresit pe alocuri am putut sa zambesc apoi...
si cum masina ramane la mine am mers sa luam cealalta masina si eu aveam o misiune destul de banala...aparent banala...sa-l urmez....am mers noi asa vreo 20 de km si culmea la un moment dat in sensul giratoriu eu am confudat masina si am mers in spatele alteia...m-am trezit singura in alta parcare decat ceva unde ne propusesem sa ne intersectam...el cu telefonul descarcat...eu ametita....am facut vreo cateva ture de parcare dupa care am decis sa merg la un supermarket de la Pontedera pentru ca oricum aveam de cumparat diverse chestii....insa emotii maxime...ma uitam dupa indicatoare, eram stresata de luminile din jur....in cele din urma ajung la Panorama, cumpar ce am de luat, trimit mesaj, el merge acasa, schimba telefonul...ii sunt cerute explicatii insa "zambeste" si se indreapta spre mine...nu stiu care era mai tensionat...eu care ma simteam "pierduta" sau el care se preocupa sa nu patesc ceva...
si dupa o imbratisarea puternica hotaram sa mergem sa mancam...era timpul sa ne linistim...si ce ii vine in minte: restaurantul chinezesc La felicita...si ne uitam noi in meniu, ne minunam de ce "bunatati" sunt si comandam: un aperitiv si apoi un felul doi...hotaram in cele din urma: rata chinezeasca...ne-am minunat ca toate erau facute in mult ulei, toate fripte...am mancat si apoi suntem intrebati: dulce, cafea?...el zice cafea...e multumit... eu, dulce....si am cerut o panna cotta insa nu stiam ca e congelata...ma chinui sa o mananc si nu reusesc...merge sa o incalzeasca...trec 5 minute...degeaba...o rog sa imi aduca altceva...la care ea zice: inghetata fripta....eu fac niste ochi mari si zic...da, ok...primesc portia de dulce...o impart in doua si radem unu' la altul...ma amuzam ca ii dadeam sa guste unei persoane care e pasionata de dulciuri, care iti faci orice si se axeaza doar pe natural...care apreciaza calitatea...
la casa o alta surpriza...contul parea sa fie cam grasut..sau cam fript ;))...insa am platit..am multumit si am hotarat ca nu ne mai trebuie chinezesc...
apoi singura spre Tirrenia...cateodata ma intreb cum pot sa fiu atat de norocoasa? astazi dupa o zi lunga pot spune ca adorm fericita...ca simt ce n-am mai simtit...e diferit...(ci sentiamo)...
si cum masina ramane la mine am mers sa luam cealalta masina si eu aveam o misiune destul de banala...aparent banala...sa-l urmez....am mers noi asa vreo 20 de km si culmea la un moment dat in sensul giratoriu eu am confudat masina si am mers in spatele alteia...m-am trezit singura in alta parcare decat ceva unde ne propusesem sa ne intersectam...el cu telefonul descarcat...eu ametita....am facut vreo cateva ture de parcare dupa care am decis sa merg la un supermarket de la Pontedera pentru ca oricum aveam de cumparat diverse chestii....insa emotii maxime...ma uitam dupa indicatoare, eram stresata de luminile din jur....in cele din urma ajung la Panorama, cumpar ce am de luat, trimit mesaj, el merge acasa, schimba telefonul...ii sunt cerute explicatii insa "zambeste" si se indreapta spre mine...nu stiu care era mai tensionat...eu care ma simteam "pierduta" sau el care se preocupa sa nu patesc ceva...
si dupa o imbratisarea puternica hotaram sa mergem sa mancam...era timpul sa ne linistim...si ce ii vine in minte: restaurantul chinezesc La felicita...si ne uitam noi in meniu, ne minunam de ce "bunatati" sunt si comandam: un aperitiv si apoi un felul doi...hotaram in cele din urma: rata chinezeasca...ne-am minunat ca toate erau facute in mult ulei, toate fripte...am mancat si apoi suntem intrebati: dulce, cafea?...el zice cafea...e multumit... eu, dulce....si am cerut o panna cotta insa nu stiam ca e congelata...ma chinui sa o mananc si nu reusesc...merge sa o incalzeasca...trec 5 minute...degeaba...o rog sa imi aduca altceva...la care ea zice: inghetata fripta....eu fac niste ochi mari si zic...da, ok...primesc portia de dulce...o impart in doua si radem unu' la altul...ma amuzam ca ii dadeam sa guste unei persoane care e pasionata de dulciuri, care iti faci orice si se axeaza doar pe natural...care apreciaza calitatea...
la casa o alta surpriza...contul parea sa fie cam grasut..sau cam fript ;))...insa am platit..am multumit si am hotarat ca nu ne mai trebuie chinezesc...
apoi singura spre Tirrenia...cateodata ma intreb cum pot sa fiu atat de norocoasa? astazi dupa o zi lunga pot spune ca adorm fericita...ca simt ce n-am mai simtit...e diferit...(ci sentiamo)...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu