dupa o zi de sarbatoare minunata petrecuta la firenze in compania prietenilor italieni, dimineata m-am trezit cu un chef nebun de a spala masina...si poate pentru ca nu am spalat-o niciodata in aproximativ o luna. a plouat mereu si nu vedeam rostul insa astazi cum am zarit soarele mi-am pus in minte asta....zis si facut...ajunsa in fata spalatoriei cu jetoane de la Panorama (Pontedera) m-am vazut obligata sa citesc mai toate instructiunile ca sa pricep ce am de gand sa fac, care sunt operatiunile si in ce oridine apas pe butoane (erau de la 1 la 6)...cert ca m-am incurcat...poate ca era mai mult decat evident ca trebuie folosit sapun, peria, apa calda, apoi uscat, lustruit si toate astea le faci singur pentru ca e self service...am vazut un "natarau" care m-a urmarit si care s-a amuzat copios pentru ca nu credea ca o sa stau eu sa spal de una singura masina insa cu un zambet larg am facut si asta...si am avut si o oarecare satisfactie..asa ca de prima oara...m-am indreptat apoi spre Tirrenia...inca sunt cam bezmetica cu strazile, mai ales cand sunt prin localitati insa incerc sa respir adanc si sa gresesc cat mai putin...astazi am facut cumparaturi pentru cadoul de craciun pe care il trimit parintilor mei...si am simtit o fericire imensa luand diverse chestii care in special mamei ii plac...si cum nu mai sunt nevoita sa cumpar dulciuri m-am rezumat la alte produse...cosul tipic sarbatorilor o sa-mi fie furnizat si sper ca ai mei sa fie incantati...abia astept sa am un loc stabil de munca care sa ma multumeasca ca mai apoi sa imi programez urmatoarea vacanta in Romania (foarte probabil in martie) si de data asta intr-o noua formula...
chiar daca Craciunul nu e ca acasa anul asta pare sa fie total diferit...am emotii pentru ca nu mai sunt copil, pentru ca lucrurile sunt mai serioase decat par...pentru ca se intampla pe neasteptate si surprinzator de repede...astazi e o zi speciala si imi doresc sa fie mereu asa...cu pasi marunti se construiesc lucruri solide...cu zambet si calm vieti fericite...
si ca o ironie a sortii astazi am trimis un mail pentru un job part time...si imi parea mie ciudata adresa de mail (imi amintea de 2 prieteni pe care ii intalneam mereu la fostul loc de munca) si culmea m-a sunat dansa...si nu imi venea sa cred..si ma minunam si ziceam incontinuu ...nu...nu poti fi tu....si culmea...era una dintre persoanele care m-a sustinut si m-a sprijinit in ultimul an, o familie compusa din 2 oamenii minunati si am fost incantata...sa o aud...si in sfarsit ii revad...cand te aspepti mai putin se intampla...si sunt tot mai convinsa de asta :).
chiar daca Craciunul nu e ca acasa anul asta pare sa fie total diferit...am emotii pentru ca nu mai sunt copil, pentru ca lucrurile sunt mai serioase decat par...pentru ca se intampla pe neasteptate si surprinzator de repede...astazi e o zi speciala si imi doresc sa fie mereu asa...cu pasi marunti se construiesc lucruri solide...cu zambet si calm vieti fericite...
si ca o ironie a sortii astazi am trimis un mail pentru un job part time...si imi parea mie ciudata adresa de mail (imi amintea de 2 prieteni pe care ii intalneam mereu la fostul loc de munca) si culmea m-a sunat dansa...si nu imi venea sa cred..si ma minunam si ziceam incontinuu ...nu...nu poti fi tu....si culmea...era una dintre persoanele care m-a sustinut si m-a sprijinit in ultimul an, o familie compusa din 2 oamenii minunati si am fost incantata...sa o aud...si in sfarsit ii revad...cand te aspepti mai putin se intampla...si sunt tot mai convinsa de asta :).
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu