astazi intorcandu-ma acasa am vazut un apus de soare tare frumos...exista un loc drag mie in apropierea strazii principale de unde se vede tot iasul...si despre care eu zic ca ar fi al meu (in gluma). si ma uitam placut surprinsa la linistea creata de panorama orasului...
si a trecut mai bine de o luna si gandurile imi sunt confuze si starea de bine e inca departe de mine...cu toate ca incerc sa fac ceea ce imi place cel mai mult: sa citesc si sa ma pregatesc pentru a-mi indeplini visul...intr-adevar am avut un esec mare, cel cu probatiunea apoi am prins curaj si am zis ca trebuie sa mai incerc pentru un post si anume cel de preparator si in ciuda faptului ca nu am promovat m-am bucurat pentru ca m-am prezentat onorabil si ca am creat o impresie buna obtinand o nota relativ ok. insa marea mea satisfactie e ca nu a luat nimeni si ca postul ramane vacant...eu zic ca ma asteapta pe mine ;))...in fine...o noua pasiune...si inca o diploma!
si ce ma bucura...faptul ca mi-am intalnit sufletul pereche...ciudat mod de exprimare insa sunt fascinata si de data asta de o prietena prea draguta...simpla, amabila, politicoasa, cu 5 zile mai mare ca mine, ceva mai calma insa plina de energie...putem merge fara exagerare 15 kilometri, radem, zambim, ne amuzam, privim la fel unele situatii, sunt la fel de buni observatori sociologici...pot spune ca mi-a fost asa de aproape si m-a incurajat atat de mult incat am uitat sa mai fiu trista cand simteam ca pica cerul...si pentru asta ii multumesc tare Andrei Jolie...cu care imi propun sa merg macar la Berlin si in Amsterdam...si apoi sa scriu incantata de ce minunat e sa ai cu cine calatori...o sa fie ceva de genu cu Andra la picior prin Europa =))...visez, insa imi doresc tare sa am asa o amintire...ar fi una din cele mai deosebite vacante...langa o persoana pe care o indragesc si o apreciez mult de tot...cred ca sufeream daca nu era la master cu mine si ironia e ca 4 ani am fost colege si ne-am rezumat mereu la un simplu salut insa cred ca e cel mai bine asa pentru ca regula fetele care stau impreuna la camin trec prin situatii critice, inconveniente si e foarte ok...o prietenie de durata se cladeste treptat si faptul ca avem multe lucruri in comun contribuie la consolidarea prieteniei noastre. pot spune ca sunt tare norocoasa ca mereu am avut prietene dragute...unele prietenii s-au destramat cu trecerea anilor, altele au ramas si stiu ca vor dainui mult timp de acum inainte...cel care ti-e cu adevarat prieten te va pastra alaturi de el, in sufletul lui, va sti sa te pretuiasca si sa te valorizeze.
inainte imi parea ca timpul trece greu, acum am senzatia ca anii zboara...ca zilele se scurg tot mai repede si ca am din ce in ce mai multa energie si o dorinta nebuna de a reusi...si stiu ca intr-o zi o sa fiu mare asa cum m-a incurajat un "raffaelo" intr-o zi...
si astazi a fost prima zi de sesiune si am scapat de un examen...urmeaza alte 4 care sunt mai mult sau mai putin dificile insa e ok pentru ca imi place sa invat si ca o fac cu placere fara sa fiu constransa...sper sa reusesc foarte curand sa intru in posesia unei carti care mi-a fost recomandata...abia astept sa va incant si pe voi cu noua mea achizitie!
inca putin si iarasi incepe o vara plina de activitati, de multa, multa, munca, de soare, de plaja, de copii dragi si veseli, de fun, de dor si de multe altele...am sa gandesc pozitiv si stiu ca eu si cum mine o sa reusim si ca o sa gasim remediu pentru orice...
si foarte curand vine si ziua in care trebuie sa plec si am sa pornesc la drum cu o doza de optimism, cu un zambet strengaresc si cu mult curaj...chiar daca imi propusesem sa nu mai plec se pare ca soarta ma alunga de pe meleagurile romanesti si poate e mai bine...mereu de la capat pana cand va fi foarte bine!
si a trecut mai bine de o luna si gandurile imi sunt confuze si starea de bine e inca departe de mine...cu toate ca incerc sa fac ceea ce imi place cel mai mult: sa citesc si sa ma pregatesc pentru a-mi indeplini visul...intr-adevar am avut un esec mare, cel cu probatiunea apoi am prins curaj si am zis ca trebuie sa mai incerc pentru un post si anume cel de preparator si in ciuda faptului ca nu am promovat m-am bucurat pentru ca m-am prezentat onorabil si ca am creat o impresie buna obtinand o nota relativ ok. insa marea mea satisfactie e ca nu a luat nimeni si ca postul ramane vacant...eu zic ca ma asteapta pe mine ;))...in fine...o noua pasiune...si inca o diploma!
si ce ma bucura...faptul ca mi-am intalnit sufletul pereche...ciudat mod de exprimare insa sunt fascinata si de data asta de o prietena prea draguta...simpla, amabila, politicoasa, cu 5 zile mai mare ca mine, ceva mai calma insa plina de energie...putem merge fara exagerare 15 kilometri, radem, zambim, ne amuzam, privim la fel unele situatii, sunt la fel de buni observatori sociologici...pot spune ca mi-a fost asa de aproape si m-a incurajat atat de mult incat am uitat sa mai fiu trista cand simteam ca pica cerul...si pentru asta ii multumesc tare Andrei Jolie...cu care imi propun sa merg macar la Berlin si in Amsterdam...si apoi sa scriu incantata de ce minunat e sa ai cu cine calatori...o sa fie ceva de genu cu Andra la picior prin Europa =))...visez, insa imi doresc tare sa am asa o amintire...ar fi una din cele mai deosebite vacante...langa o persoana pe care o indragesc si o apreciez mult de tot...cred ca sufeream daca nu era la master cu mine si ironia e ca 4 ani am fost colege si ne-am rezumat mereu la un simplu salut insa cred ca e cel mai bine asa pentru ca regula fetele care stau impreuna la camin trec prin situatii critice, inconveniente si e foarte ok...o prietenie de durata se cladeste treptat si faptul ca avem multe lucruri in comun contribuie la consolidarea prieteniei noastre. pot spune ca sunt tare norocoasa ca mereu am avut prietene dragute...unele prietenii s-au destramat cu trecerea anilor, altele au ramas si stiu ca vor dainui mult timp de acum inainte...cel care ti-e cu adevarat prieten te va pastra alaturi de el, in sufletul lui, va sti sa te pretuiasca si sa te valorizeze.
inainte imi parea ca timpul trece greu, acum am senzatia ca anii zboara...ca zilele se scurg tot mai repede si ca am din ce in ce mai multa energie si o dorinta nebuna de a reusi...si stiu ca intr-o zi o sa fiu mare asa cum m-a incurajat un "raffaelo" intr-o zi...
si astazi a fost prima zi de sesiune si am scapat de un examen...urmeaza alte 4 care sunt mai mult sau mai putin dificile insa e ok pentru ca imi place sa invat si ca o fac cu placere fara sa fiu constransa...sper sa reusesc foarte curand sa intru in posesia unei carti care mi-a fost recomandata...abia astept sa va incant si pe voi cu noua mea achizitie!
inca putin si iarasi incepe o vara plina de activitati, de multa, multa, munca, de soare, de plaja, de copii dragi si veseli, de fun, de dor si de multe altele...am sa gandesc pozitiv si stiu ca eu si cum mine o sa reusim si ca o sa gasim remediu pentru orice...
si foarte curand vine si ziua in care trebuie sa plec si am sa pornesc la drum cu o doza de optimism, cu un zambet strengaresc si cu mult curaj...chiar daca imi propusesem sa nu mai plec se pare ca soarta ma alunga de pe meleagurile romanesti si poate e mai bine...mereu de la capat pana cand va fi foarte bine!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu