Best friends forever!!!

Elena Balena si Catalin Buletin

Va ador!!! :D

soarta e cum e ...

Intr-o zi am mers sa mananc la un restaurant care-mi place tare mult si fata care se ocupa de masa noastra mi-a atras atentia datorita numelui sau romanesc. M-am uitat la ea cat sa-i analizez trasaturile, sa vad daca corespund si in cele din urma am intrebat-o. Mi-a raspuns pierdut ca intr-adevar e romanca insa a fost abandonata la nastere si adoptata ulterior de o familie de americani. 

Povestea ei de viata e cat se poate de trista ... Din ceea ce am remarcat ancheta sociala in Romania nu a fost realizata ci doar s-a dat cu subsemnatul si s-a inventat ceva acolo. Mama naturala afirma ca ei aveau mai mult de doua camere, ca aveau mobila, animale etc si ca nu erau saraci cum este mentionat. Mama, fiind minora nu a avut drept sa hotarasca si tatal acesteia i-a impus sa-si abandoneze copilul ...

Fata in cele din urma a reusit sa afle numele mamei sale, orasul si mici detalii. M-a rugat apoi sa o ajut si mi-am promis sa fac tot ce-mi sta in putinta. Ce m-as face fara facebook? Plecand de la informatiile stiute am gasit o persoana nascuta in aceeasi zi si in acelasi loc cu mama sa... culmea,  dupa cateva conversatii cu diferite persoane am constatat ca e dansa. Nu puteam sa o abordez direct si sa o intreb daca e ea, mama fetei.

Mi-am permis sa-i trimit cererea de prietenie, am incercat sa o abordez tacticos si in cele din urma mi-a zis ca e adevarat... Mi se facuse pielea de gaina... aflasem un adevar doar de ea stiut despre cum a venit pe lume biata copila... mi-am promis sa-l pastrez pentru mine pentru ca nu sunt in stare sa-i bulversez si mai mult viata... Mai grav e ca si mama ei adevarata sufera de o boala foarte greu de vindecat... m-am intristat insa mi-am dorit sa le pun in contact si asa m-am intalnit cu fata, apoi am sunat-o pe mama ei, am tradus pe ici pe colo si fiecare e bucuroasa in felul sau: fata pentru ca si-a dorit mereu sa stie cine e mama sa si mama pentru ca in cei 23 de ani si-a imaginat mereu cum arata si in cele din urma i-a auzit vocea si i-a vazut pozele.

Dupa ce am vorbit la telefon intr-o zi de sambata am invitat-o pe A.D. la o cafea ... m-a intrebat daca ma deranjeaza sa aud povestea ei... i-am spus linistita ca nu... 

O familie de americani vine in Romania si adopta intr-un timp foarte scurt. Informatiile despre starea lor presupun ca au fost superficiale, ambii parand normali. 

Au luat fetita acasa... apoi au inceput problemele... Mama adoptiva a divortat de sotul ei din cauza ca acesta nu avea moravuri sanatoase tocmai de aceea a fost indepartat de copii, in special de fetita... Apoi dansul s-a mutat in Colorado Springs unde a muncit pt HS. Baietelul dansului il vizita mereu insa si el din pacate a trecut prin clipe de cosmar... 

Si uite asa fetita creste, se indragostete si are o relatie... Mama adoptiva nu este deloc multumita de cel ales si ce decide ca sa o pedepseasca? sa o trimita la tatal sau adoptiv... m-am ingrozit pur si simplu de cele auzite... Imi venea sa ma ridic si sa bat din picioare sa se faca dreptate.

Unii nu merita copiii... nu oricine este capabil sa fie parinte... Un individ ce se vrea a fi parinte trebuie sa constientizeze seriozitatea unei astfel de functii. Copilul nu este o jucarie, este un individ care creste si se formeaza plecand de la cele intamplate in copilarie... Ce m-a frapat in toata povestea asta e faptul ca ea ca mama adoptiva nu si-a reclamat niciodata sotul abuziv... asa ceva nu poate fi tolerat, mai ales de o femeie ce pretinde a fi matura ... apoi peste ani tot dansa a inceput sa blameze fetita pentru esecul familial si sa-i zica adevarul despre adoptia sa. Sa inteleg ca asta o fi fost o forma de razbunare insa cum sa te razbuni pe un copil de nici 7 ani si sa-l lasi sa astepte pana la 23 de ani pana sa-i dai foaia cu datele despre cea care i-a dat viata... 

Ma intreb mereu in ce societate traim? Cum de e lumea asa intoarsa? Unde sunt valorile de altadata? 

Si apoi ca fiecare copil dezorientat, AD si-a gasit alinarea in diferite chestii... despre unele am citit in carti si atat... ma simt intr-un fel ignoranta pentru ca nu e vorba de iarba aia banala, just for fun... situatia se complica si oricat as vrea sa fiu de folos stiu ca trebuie sa fac un pas in spate... pentru ca vreau sa fie bine ...

Apreciez teribil oameni care pun cea mai mare valoare pe copil, pe educatia acestuia, oameni care constientizeaza ca cei 7 ani de acasa sunt esentiali si ca un Copil este un Dar si nu o greseala ...