luni, 12 aprilie 2010

home alone...

intotdeauna am zis ca mi-ar placea sa locuiesc singura si sustineam sus si tare ca intr-adevar e cel mai bine...cand eram inconjurata de copii imi doream spatiul meu, linistea care imi lipsea, cand am ramas fara ei...am suspinat adanc...acum m-am trezit singura intr-o casa mare...bine, este totul doar pentru o perioada insa nu-mi place...sunt cu Angel, o catelusa cam batranica insa incet incet ma apropii de ea...astazi dimineata m-am trezit speriata pentru ca incepuse sa ploua si nu au lipsit tunetele...a cazut curentul, au cazut retele telefonice si eu am crezut ca se rup norii...imaginati-va furtuna la mare, cu valuri puternice, cu diguri rupte...si cu cerul luminat de fulgere...abia daca avem 4 ore de somn si m-am trezit singura si inspaimantata...culmea e ca cineva facuse o gluma cu o seara in urma si imi spusese ca e mai bine sa nu dorm acasa ca la meteo se anunta furtuna si o sa vad ca o sa am nevoie sa am pe cineva alaturi...si nu s-a inselat...dimineata as fi facut orice numai sa fie cineva aici...ahh...ce spaima...bine ca a trecut si nu mai vreau ploaie...sau cel putin nu mai vreau home alone...
ma bucur ca a trecut si Pastele, sarbatoare care pentru mine nu a contat deoarece a trebuit sa muncesc si volumul de munca a fost ceva mai mare...insa iepurasul nu a intarziat sa apara..duminica dimineata am gasit un cadou super wow si mai apoi am zarit un ou kinder pe terasa care m-a facut sa zambesc...am desfacut oul si am inceput sa mananc ciocolata pana ce am zis gata dulciurilor...acum ca scriu mi s-a facut pofta si uite ca mai am niste ciocolata pe aici...
radeam cu colegii mei la munca si spuneam ca sunt lucruri la care nu as renunta pentru nimic: pentru ca tot ceea ce e dulce ma face sa zambesc...si cam asa si e...3 zile fara zaharuri si eu eram terminata...n-as putea renunta la Fi.Ga care este bautura mea preferata, imi place crostatina cu mure si cu marmelata...ciocolata calda cu frisca... ador clatitele cu nutela si fructe de bosco...apoi stiu ca ar trebuie ca pe langa dulciuri sa renunt la a mai manca fast food insa cum sa rezist tentatiei daca la 10 metri de mine e cea mai tare paninoteca...cu 50 de feluri de toast-uri si nu numai...
cert e ca tot ceea ce fac, fac cu pasiune...merg la universitate pentru ca imi place enorm, mananc cu pofta...muncesc cu drag...iubesc cu tot sufletul, cand iubesc...
si pentru ca timpul zboara nu imi ramane decat sa sa incep sa ma organizez pentru ca incep sa fiu panicata, stare care nu e deloc benefica...
urmeaza o perioada decisiva in care trebuie sa iau hotarari importante, care tin de viitorul meu...si cateodata pot spune ca nu am timp sa stau sa analizez...mi-e teama sa gresesc...si nu-mi place cand se intampla...acum zic asta pentru ca am gresit ceva in seara asta si eram confuza rau...
whatever...pana la urma toate trec...a gresi e firesc...

vineri, 2 aprilie 2010

numai eu puteam sa uit ca e 1 aprilie






joi mi-am luat zi libera...m-am trezit de dimineata apoi am fost la pranz la prietena mea Tatiana, am stat putin impreuna cu familia ei, am venit acasa si mi-am pregatit temele pentru Le scimmie pentru ca acum sunt responsabil pentru anumite chestii, am mai studiat pentru master si apoi m-am pregatit sa ies la cina. si cum cunosc mai toate restaurantele de pe aici astazi am ales sa schimbam si sa mergem tot la mare insa in faimoasa zona Forte dei marmi...zis si facut si ne-am pornit la drum...am mers si am baut ceva intr-un pub foarte dragut, am mers putin prin centru si m-am minunat de zecile de firme dintre cele mai scumpe, multe si inaccesibile pentru cei cu un venit de 2000 de euro pe luna sa zicem, apoi am fost la cina intr-un restaurant de la Viareggio unde era totul bine pus la punct, ospatari eleganti si instruiti, atmosfera care te facea sa iti doresti sa mai stai... dupa cina cand ne indreptam spre casa s-a intamplat sa conduc eu...de-a lungul anilor mi-am mai pierdut din indemnare pentru ca nu am condus ce-i drept...insa in ultima vreme sunt de-a dreptul fascinata...am condus eu vreo ora...am mers la Tore del Lago pentru ca eram curioasa ce si cum e acolo si apoi ne-am indreptat spre Pisa apoi spre Tirrenia...ma miram si eu cum sunt de linistita chiar daca conduc cu viteza, cum intru in depasire...si eram asa zambitoare...pot spune ca ar putea fi o pasiune, ca sofatul ma face sa zambesc...si plus de asta imi place si imi doresc o masina puternica... si cum ma indreptam spre casa ma opresc carabinierii...pentru mine era prima data si eram asa emotionata...si cobor, prezint documentele si unul dintre cei doi ma cunostea...si culmea mi-au facut observatii ca trebuie sa imi schimb permisul, ca nu il pot folosi mai mult de 12 luni, ca de ce nu am rezidenta la mine si etc...si au tot inceput sa scrie cateva ceva acolo si m-am panicat crezand ca e amenda...nu stiu ce va fi pana la urma insa cert e ca m-am intors si am intrat la Le scimmie unde muncesc si i-am povestit sefului meu...si el a si pus farsa la cale cu ceilalti si imi spune: de fapt uite m-a sunat maresalul acum 5 minute si mi-a spus ca e oarecum ciudat (ei 2 fiind buni prieteni): ai un id in care esti blonda, carnetul tau pare falsificat...si eu ma uitam la el si nu imi venea sa cred ce zice, ba ca i-am raspuns nepoliticos...si in cele din urma am ales sa plec acasa ca eram tensionata...apoi ma suna Davide si imi spune ca Maresalul a venit si i-a adus nu stiu ce foi sa le complez si dimineata sa i le duc la sectie..imi parea asa ciudat si ambiguu si ma enervasem ca nu intelegeam de ce trebuia sa-l contacteze...si pentru ca locuiesc pe aceeasi strada unde muncesc Davide a trimis-o pe Tati sa imi aduca actele necesare pentru ca potrivit celor spuse de el nu vrea sa ma mai vada...m-am ofticat si mai tare si am luat cutia cu acte ce mi-o adusese Tati si m-am dus nervoasa la el sa ii zic ca nimeni nu isi permite sa imi vorbeasca asa, ca eu sunt un om respectuos si ca daca am gresit cu ceva din punct de vedere rutier o sa platesc...si deschid cutia...si binenteles ca s-au adunat cu totii si mi-au scris pe o foaie un mesaj si mi-au pus si un obiect de tot rasul...numai ca mie imi venise sa plang...numai cat am vazut ca penduleaza ala paleta in strada sa ma opreasca m-au trecut toate starile...(daiii scherzo 1 aprile...cosa potevo dire di piu!!!) insa in final am petrecut un 1 aprilie minunat in compania unui amic pe care am sa il indragesc mereu...caruia o sa ii multumesc pentru ca ma intelege si pentru ca tine la mine...(lo sai che mi piacerebe scrivere tutto in italiano, farti sapere cosa penso, cosa sento...ma non devi dimenticare che ti voglio bene un mondo e ti ringrazio per l'amicizia e per tutto che fai opurre hai fatto per me...sei meglio di tutti e avolte sei il numero 1 ;)...grazie!!!)