Unii vorbesc cu asa mare usurinta si au senzatia ca stiu mai bine decat tine care e situatia ta ... altii se numesc prieteni dar nici ca ar sti ce e prietenia ... cateodata simt ca am obosit sa ma afisez ca fiind intelegatoare si disponibila ... mi-ar placea sa zic asa, fara sa stau pe ganduri... nu ma intereseaza, nu pot sa te ajut ... ma uit la comunitatea in care locuiesc si observ cu cata usurinta o persoana din vecinatatea mea apeleaza la mine pentru ceva ... si eu ma comport de parca nu l-am invatat pe NU ... si apoi raman surprinsa de faptul ca unii nici nu stiu sa zica multumesc ... ca n-au notiunea prieteniei...
Sunt aproape 3 luni de cand locuiesc singura cu Henri si nu e usor deloc... oricat de ocupata as fi, vine un moment in care parca merg in lumea mea imaginara si imi doresc atat de multe ... si apoi imi dau seama ca nu poate fi asa cum vreau si ca doar rabdarea e solutia ...
Insa cand am invatat eu sa am rabadare? ... probabil ca niciodata ... insa acum am inteles ce inseamna sa nu depinzi in nicio masura de nimeni ... sa te descurci singur indiferent de situatie... si greu, usor n-a contat ... a trebuit facut si punct ...
Viata militara e frumoasa insa presupune sacrificii colasale ... e distanta asta care te face sa fii mai rezistent si mai tolerant insa totodata doare ... si e asa apasatoare... insa asa am realizat cat de mult m-am schimbat ... si nu degeaba se zice ca ce nu te omoara, te face mai puternic ...
peace&love
