ma simt asa mica...

sfarsitul verii aduce totodata o nota trista asta pentru ca soarele se ascunde...se lasa frigul si lumea incepe sa plece de la mare...astazi mi-am invitat micuta prietena sa facem shopping...eu cu Maura mea draga am fost la Pisa....m-am tinut de cuvant si i-am luat rochita pt scoala, pantaloni, bluza si gentuta si am primit in schimb un pupic si un te iubesc...era asa fericita si eu eram si mai si vazand bucuria pe chipul ei...apoi m-am alintat cumparand lucrurile pentru toamna si ea isi dadea cu parerea...era asa comica cand imi spunea iti sta si nu iti sta bine sau mie mi-ar placea sa te vad imbracata asa...m-am simtit asa mica si in acelasi timp ma simteam ca si cum as avea un copil pentru ca nu o singura data am fost intrebata cum de fata ta are asa parul roscat si ochii albastri...
in ultimele saptamani ma simt melancolica si visatoare...retraiesc o parte a adolescentei...de mult nu am mai primit atata atentie...si asta ma face sa ma simt bine...
cert e ca fug de tot ce inseamna indragosteala, dragoste, relatie si optez pt libertate...asta pana cand nu se stie...
peste putin incepe si vacanta mea draga mult asteptata...pana atunci o sa mai am parte de o zi la Roma in vizita la mama de ziua ei...de o zi de shopping pentru cei dragi de acasa si mai apoi o sa ma rasfat putin cu Andra (oare care o fi destinatia noastra...or fi Nisipurile de aur atragatoare la sfarsitul lunii septembrie? asta ramane de vazut...).
sunt lucruri care ma inspira, sunt oameni care ma ajuta sa vad lumea cu alti ochi...incerc sa devin un om matur...sa analizez lucrurile cu calm si sa-mi propun sa reusesc...