pot spune ca am asteptat nerabdatoarea ziua in care urma sa plecam din Oklahoma. Pentru ca scoala ofiterlor de razboi electronici a durat 4 luni n-am avut de ales cu toate ca aproximativ 2 luni am stat in Romania revenind apoi dupa sarbatorile de iarna. Lawton este un oras - benzinarie asa cum imi place mie sa-l numesc. Nu pot nega ca are si frumusetile sale insa amandoi deja ne plictisisem de viata la hotel (acolo unde era cazat) cu toate ca era un apartament destul de mare. In cele doua luni am incercat sa am viata profesionala asa ca m-am implicat in activitatea de asistenta sociala militara din Fort Sill si mi-a facut placere sa pot sa-mi aduc aportul. Apoi zilnic am urmat si eu pregatirea fizica, m-am alintat mergand pe bicicleta zeci de kilometri cu toate ca zilele in Oklahoma sunt mai mult vantoase ceea ce reprezinta un impediment pentru activitatile outdoor.
In fine - 1 Martie a fost o zi lunga si emotionanta pentru ca mi-am vazut "soldatelul" promovand (WO1) si am fost extrem de fericita pentru el. De acum nu o sa-l mai cheme nimeni Sir ci Mister...eu una ma amuz cand ii aud pe cei tineri cand se opresc si-l saluta. Ceea ce am observat e ca regulile de politete sunt respectate si o data cu promovarea esti privit oarecum diferit.
Ceremonia a durat aproximativ o ora apoi avem absolut totul pregatit sa plecam. Am impachetat zecile de cutii si n-am mai asteptat cu toate ca era o zi minunat de frumoasa. Temperatura ajunsese la 29 de grade si eu oftam pentru ca mi-ar fi placut sa stau sa ma bucur de soare insa drumul catre Colorado e destul de anevoios. A trebuit sa mergem prin Texas si apoi am ales sa vizitam New Mexico (Santa Fe) unde temperatura era destul de scazuta (-2 grade).
Plecasem in rochie si numai bine ce am dat peste ger. Dimineata in New Mexico a fost friguoasa insa am facut turul orasului...citesem in prealabil ce e de vizitat, am facut cateva fotografii si am pornit mai departe catre Colorado Springs. Mai tot drumul a condus Chris eu conducand aproximativ 100 de mile si deja ma plictisisem... apoi au urmat muntii si curbele, altitudinea mare si durerea de cap... Am ajuns in Colorado Springs pe seara si nu am putut lua casa in primire asa ca am optat pentru un hotel din Old Colorado. Ne-am rasfatat manacand la un restaurant italienesc si apoi am trecut la somn pentru ca nu mai eram in stare de nimic. Am fost impresionata de traficul nebun, de agitatia urbana, de oamenii grabiti...
Apoi am mers acasa in Sierra Springs si a inceput o noua etapa - amenajarea si acomodarea...ce-i drept ne-am mutat cateva zile mai tarziu pentru ca a trebuit sa facem curat si sa planificam ce avem de cumparat... Am ales sa scapam de stres plecand intr-o mini vacanta in Arizona cu toate ca initial era totul pregatit pt Nevada insa se mai intampla ca planurile sa se mai schimbe...
Si iata ca noua mea casa e in Colorado Springs, un oras la poalele muntilor, plin de universitati si colegii, de US Army base, Air Force base, Academy etc... e orasul cu posibilitati multiple...
Dragostea te motiveaza si iti da putere sa treci peste mari si tari... Dragostea te face sa simti ca acasa e acolo unde e loc de amandoi... " I love you Papi"
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu