duminica noaptea...ora 1...ma apucase panica pentru ca inca eram la munca...nu reuseam sa inchid casa, sa pot pleca...devenisem de acum nervoasa...intr-un sfarsit plec grabita...ma pregatesc, imi pun eu telefonul la incarcat...se face 2...mai fac una alta si ies din casa...trec pe la munca, sunt acompaniata la gara...ajung la Livorno Centrale la 2.30...si observ cativa oameni care par ca locuiesc in gara: cu pilote, cu perne, tavaliti pe niste banci metalice...ma uit mirata si trec mai departe...imi iau biletul si apoi merg pe peron...trenul nu intarzie sa apara...urc in tren, vad ce loc am...tot compartimentul ocupat, lumea dormea...ce sa zic, cum sa zic: scusi...scusi.....ahh...nu tine...astept...pe culoar in trenurile italiene sunt scaune...iau un loc...nu pot sa citesc pentru ca lumina este slaba...peste putin timp se trezeste o doamna...si ma intreaba ce loc am...aveam chiar locul unde era asezata dansa...nici nu intelegeam ce zice...napoletana de origine, accent diferit...se ridica si imi ofera locul...o privesc...avea pe undeva pe la 100 de kg si ii zic: lasati, stati dumneavoastra...eu rezist asa...intr-un final o persoana imi face semn spunand ca este un loc liber...ma indrept intr-acolo...ma chinui sa nu adorm...calatoria mea era de la Pisa la Genova piata principe...la 6 schimb si iau trenul catre Milano...ajung la Milano Centrale...telefonul mort, Leana inca nu ajunsese....si frig, ploaie, vant...ma opresc in capatul peronului si o astept...intr-un final ne vedem si ne indreptam spre metrou...luam metroul pana intr-un punct...apoi mergem cu trenul cam o ora...si iata-ne ajunse la aeroport: Milano Malpensa...facem noi check-in-ul...si asteptam...vulcanul a facut sa fie super haos...anularea curselor de duminica a dus la o confuzie totala luni...si uite ca se anunta intarzierea...mergem la cafenea in aeroport si luam micul dejun...se intampla sa fie la masa noastra o tanara doamna din Constanta...fara sa o intrebam ne spune ce si unde lucreaza...apoi intalnim o alta individa cu copilul...era panicata pentru ca ii fusese refuzata jucaria metalica a copilului: o trotineta sau cum s-o chema...era al treilea bagaj si asta presupunea sa mai plateasca cam 50 de euro...era valoarea produsului...mama nu era de acord insa altfel ar fi dezamagit copilul...noi faceam lobby pe langa ea...am incurajat-o si pana la urma a decis sa incerce sa treaca de control...copilul avea casca pe cap...cei de la security au fost de acord...
si avionul era pe pista..eram fericite pentru ca in sfarsit calatorim impreuna...facem noi poze pana sa ne urcam in avion...nici nu ma asez bine pe scaun si adorm...ma trezesc la Paris...Charles de Gaulle...un aeroport imens (insa nu era prima data...o alta experienta am avut-o cand am plecat in state). Elena avea pregatit mai tot...ce autobuz trebuie luat, pana unde...luam noi acest mijloc de transport pana la Opera apoi ajungem la metrou, ne cumpar bilete pe 2 zile pe toate liniile...ne uitam dupa statia la care trebuie sa ajungem sa putem sa ne cazam...ajungem si la Ecole militaire...Catalin, prietenul Elenei ne facuse traseul...Elena se orienta de minune...Hotelul Effeil se situeaza pe o straduta mica...un pic de confuzie si receptionerul ne spune ca trebuie sa mergem la un alt hotel...ca nu au camera disponibila...zis si facut, plecam...ajungem la hotelul respectiv, asteptam, ne cazam...o camera frumoasa...ne schimbam repede si pornim in calatorie...primul obiectiv: turnul care se afla la 300 de metri de hotel...ne tinem de mana si mergem cu pasi repezi...il zarim si ne bucuram ca si cum avem 10 ani...era atat de aproape...ajungem la turn si incepem sa facem zeci de poze...mamma mia dar ce frumos e...ce inalt...Effeil...stam la rand, ne cumparam bilete si suntem hotarate sa urcam pana la al treilea nivel....ajungel la 2 facem un tur, vedem tot Parisul, facem multe multe fotografii apoi al treilea etaj...sus, sus, sus...temperaturi scazute...sa fi fost 7, 8 grade...si ce frig insa numai la asta nu ne statea gandul...ne miram, exclamam, ne strangeam in brate...la coborare eu prefer liftul Elena vrea sa coboare scarile...eu refuz...eram imbracata cam subtire pentru vremea de afara...plecam intr-un final si ne indreptam spre Champs Elysse...ce strazi...ce aer romantic..era ora cinei si lumea statea la masa...asa elegant, rafinat...hotaram sa mergem sa vizitam si Arcul de Triumf...trecem strada printr-un loc nepermis...cred ca nimeni niciodata nu a mai facut asa...era pasajul insa cine sa-l vada: doua adormite...intrarea era gratuita pentru ca aveam pana in 25 de ani..si Arcul are 50 de metri inaltime si liftul nu functioneaza...si trecem la urcat scarile care erau similare cu cele de la BCU...pentru mine era OMG...ajung in final in topul Arcului aproape lesinata...radem noi, ne amuzam de mine si de faptul ca ziceam intr-una imi las kg extra la Paris...
ni se facuse apoi foame...si hotaram sa mergem in faimosul cartier latin...ne indreptam privirea spre un restaurant dragut: les editeurs...nu mai stam sa analizam preturile si intram...menu-ul ne lasa cu gura cascata....cerem si menu-ul in engleza...alegem noi cate un aperitiv si apoi un felul doi, suc, apa, apoi comandam desert...nota: clipim, zambim si platim...o portie buna de ras si o amintire frumoasa...
ceasul este aproape 1...ne indreptam spre casa...mai stam, mai vorbim se face 2...apoi stabilim ce facem marti...si zicem asa: ora 7 trezirea, apoi micul dejun...zis si facut...un mic dejun copios, cu multe feluri de branza, cu suc de portocale...apoi plecam la vizitat: Louvre, Notre Dame, Pompidou, Galeriile La Fayette, Gradinile de Luxemburg, Muzeul Orssay, Hotel de ville, Hotelul Invalizilor, Piata Bastiliei, mergem cu vaporul pe Sena...facem sute de poze...trebuie sa ii multumesc unui amic drag pentru ca mi-a imprumut o super camera foto Canon...ambele pasionate de fotografie...am zis sa imortalizam fiecare moment, fiecare clipa...
2 zile a fost foarte putin pentru vizitarea Parisului insa am profitat la maxim, am dormit foarte putin, 5 ore in 2 zile, am mers incontinuu, am ras cat pentru 2 luni, am vorbit, ne-am plimbat si ne-am bucurat de un oras minunat, placut, elegant, un oras istoric cu nemumarate frumuseti culturale, cu valoare istorica, cu monumente cu o arhitectura aparte...fiecare cladire are ceva particular...
si ne-am familiarizat si cu Parisul...am schimbat zeci de metrouri...am mers cat nu mi-am imaginat, am facut febra musculara, ma mir cum de nu am racit...
numai eu as fi putut prenota zborul la intoarcere la 7 dimineata...noaptea nu am mai dormit insa imi propusesem sa stau 10 minute in pat...adormisem, alarma la maxim, si lipseau 10 minute pana sa ajunga taxi-ul in fata hotelului...noroc de Leana care este invatata cu dormitul pentru un sfert de ora...daca nu era ea cred ca dormeam o zi intreaga...in taxi somn de voie si m-am trezit cu soferul care imi deschidea portiera spunand: Terminalul 2...Elena agitata ca nu cumva sa pierdem avionul...eu somnoroasa si calma...si normal flamanda...cu putine ore inainte numai eu si cu Mitzi eram la cina in Piata Bastiliei, intr-un restaurant dragut...ea mancand rata cu cartofi la cuptor eu preferand un fel de mancare aproximativ italienesc insa gustos...
Vremea nu a tinut cu noi insa nici nu ne-a determinat sa ne oprim, sa stam intr-un loc...am pofitat la maxim de fiecare secunda, a fost o mini vacanta memorabila...am mai adaugat o capitala in lista celor vizitate...m-am simtit fericita si placut acompaniata...am regretat ca nu am facut ceva de dragul Elenei insa acum e prea tarziu...
si apoi Milano...am ajuns la Ele acasa, am mancat si pentru cateva ore am dormit nemiscata...ne-am trezit si ne-am pregatit sa iesim la un centru comercial...Dana la shopping la Milano...apoi am baut cate ceva...am avut o seara frumoasa...si joi dimineata am luat trenul spre Pisa...si e asa inconfortabil sa dormi in tren...chiar daca a fost totul pe fuga...am fost extrem de incantata...
din capitolul faze comice...am cantat ceea ce am invatat la franceza cand eram micute, cand pur si simplu mergeam fara sa vorbim eu ma apucam si fredonam rien, rien., nici bine nu am ajuns la Paris si mi-am cumparat faimoasele dulciuri frantuzesti...m-am bagat in fata la un rand de vreo 300 de persoane insa fara intentie...pur si simplu nu am vazut ceilalti 200 care erau dupa colt, in strada...am ras inconstient cand o rusoaica nervoasa foc ma apostrofa...m-am trezit sub umbrela cu un cuplu Elena ramand cu un pas in urma...am trait totul la maxim...fericita...cred ca nu am mai ras de mult asa...am stat linistita, am respirat usurata...mi-am imaginat pentru 2 zile ca sunt in povestea noastra de vis...L'amour toujours...
si iarasi constat ca sunt indragostita de calatorie, de peripetii, de plecat la drum...sunt fascinata...
ma bucur ca am Vazut Parisul...este un alt oras trecut in revista...mi-ar placea sa merg sa vad frumoasele mele lalele din Amsterdam...as adora sa fiu in Istambul pentru cateva zile si ma gandesc cu drag ca peste o luna si cateva zile o sa fiu la Iasi...lucru care ma face sa zambesc...mi-e dor de casa...de prietenele mele, de universitate...si se mai termina un ciclu important...o alta absolvire...o alta emotie...
***
si avionul era pe pista..eram fericite pentru ca in sfarsit calatorim impreuna...facem noi poze pana sa ne urcam in avion...nici nu ma asez bine pe scaun si adorm...ma trezesc la Paris...Charles de Gaulle...un aeroport imens (insa nu era prima data...o alta experienta am avut-o cand am plecat in state). Elena avea pregatit mai tot...ce autobuz trebuie luat, pana unde...luam noi acest mijloc de transport pana la Opera apoi ajungem la metrou, ne cumpar bilete pe 2 zile pe toate liniile...ne uitam dupa statia la care trebuie sa ajungem sa putem sa ne cazam...ajungem si la Ecole militaire...Catalin, prietenul Elenei ne facuse traseul...Elena se orienta de minune...Hotelul Effeil se situeaza pe o straduta mica...un pic de confuzie si receptionerul ne spune ca trebuie sa mergem la un alt hotel...ca nu au camera disponibila...zis si facut, plecam...ajungem la hotelul respectiv, asteptam, ne cazam...o camera frumoasa...ne schimbam repede si pornim in calatorie...primul obiectiv: turnul care se afla la 300 de metri de hotel...ne tinem de mana si mergem cu pasi repezi...il zarim si ne bucuram ca si cum avem 10 ani...era atat de aproape...ajungem la turn si incepem sa facem zeci de poze...mamma mia dar ce frumos e...ce inalt...Effeil...stam la rand, ne cumparam bilete si suntem hotarate sa urcam pana la al treilea nivel....ajungel la 2 facem un tur, vedem tot Parisul, facem multe multe fotografii apoi al treilea etaj...sus, sus, sus...temperaturi scazute...sa fi fost 7, 8 grade...si ce frig insa numai la asta nu ne statea gandul...ne miram, exclamam, ne strangeam in brate...la coborare eu prefer liftul Elena vrea sa coboare scarile...eu refuz...eram imbracata cam subtire pentru vremea de afara...plecam intr-un final si ne indreptam spre Champs Elysse...ce strazi...ce aer romantic..era ora cinei si lumea statea la masa...asa elegant, rafinat...hotaram sa mergem sa vizitam si Arcul de Triumf...trecem strada printr-un loc nepermis...cred ca nimeni niciodata nu a mai facut asa...era pasajul insa cine sa-l vada: doua adormite...intrarea era gratuita pentru ca aveam pana in 25 de ani..si Arcul are 50 de metri inaltime si liftul nu functioneaza...si trecem la urcat scarile care erau similare cu cele de la BCU...pentru mine era OMG...ajung in final in topul Arcului aproape lesinata...radem noi, ne amuzam de mine si de faptul ca ziceam intr-una imi las kg extra la Paris...
ni se facuse apoi foame...si hotaram sa mergem in faimosul cartier latin...ne indreptam privirea spre un restaurant dragut: les editeurs...nu mai stam sa analizam preturile si intram...menu-ul ne lasa cu gura cascata....cerem si menu-ul in engleza...alegem noi cate un aperitiv si apoi un felul doi, suc, apa, apoi comandam desert...nota: clipim, zambim si platim...o portie buna de ras si o amintire frumoasa...
ceasul este aproape 1...ne indreptam spre casa...mai stam, mai vorbim se face 2...apoi stabilim ce facem marti...si zicem asa: ora 7 trezirea, apoi micul dejun...zis si facut...un mic dejun copios, cu multe feluri de branza, cu suc de portocale...apoi plecam la vizitat: Louvre, Notre Dame, Pompidou, Galeriile La Fayette, Gradinile de Luxemburg, Muzeul Orssay, Hotel de ville, Hotelul Invalizilor, Piata Bastiliei, mergem cu vaporul pe Sena...facem sute de poze...trebuie sa ii multumesc unui amic drag pentru ca mi-a imprumut o super camera foto Canon...ambele pasionate de fotografie...am zis sa imortalizam fiecare moment, fiecare clipa...
2 zile a fost foarte putin pentru vizitarea Parisului insa am profitat la maxim, am dormit foarte putin, 5 ore in 2 zile, am mers incontinuu, am ras cat pentru 2 luni, am vorbit, ne-am plimbat si ne-am bucurat de un oras minunat, placut, elegant, un oras istoric cu nemumarate frumuseti culturale, cu valoare istorica, cu monumente cu o arhitectura aparte...fiecare cladire are ceva particular...
si ne-am familiarizat si cu Parisul...am schimbat zeci de metrouri...am mers cat nu mi-am imaginat, am facut febra musculara, ma mir cum de nu am racit...
numai eu as fi putut prenota zborul la intoarcere la 7 dimineata...noaptea nu am mai dormit insa imi propusesem sa stau 10 minute in pat...adormisem, alarma la maxim, si lipseau 10 minute pana sa ajunga taxi-ul in fata hotelului...noroc de Leana care este invatata cu dormitul pentru un sfert de ora...daca nu era ea cred ca dormeam o zi intreaga...in taxi somn de voie si m-am trezit cu soferul care imi deschidea portiera spunand: Terminalul 2...Elena agitata ca nu cumva sa pierdem avionul...eu somnoroasa si calma...si normal flamanda...cu putine ore inainte numai eu si cu Mitzi eram la cina in Piata Bastiliei, intr-un restaurant dragut...ea mancand rata cu cartofi la cuptor eu preferand un fel de mancare aproximativ italienesc insa gustos...
Vremea nu a tinut cu noi insa nici nu ne-a determinat sa ne oprim, sa stam intr-un loc...am pofitat la maxim de fiecare secunda, a fost o mini vacanta memorabila...am mai adaugat o capitala in lista celor vizitate...m-am simtit fericita si placut acompaniata...am regretat ca nu am facut ceva de dragul Elenei insa acum e prea tarziu...
si apoi Milano...am ajuns la Ele acasa, am mancat si pentru cateva ore am dormit nemiscata...ne-am trezit si ne-am pregatit sa iesim la un centru comercial...Dana la shopping la Milano...apoi am baut cate ceva...am avut o seara frumoasa...si joi dimineata am luat trenul spre Pisa...si e asa inconfortabil sa dormi in tren...chiar daca a fost totul pe fuga...am fost extrem de incantata...
din capitolul faze comice...am cantat ceea ce am invatat la franceza cand eram micute, cand pur si simplu mergeam fara sa vorbim eu ma apucam si fredonam rien, rien., nici bine nu am ajuns la Paris si mi-am cumparat faimoasele dulciuri frantuzesti...m-am bagat in fata la un rand de vreo 300 de persoane insa fara intentie...pur si simplu nu am vazut ceilalti 200 care erau dupa colt, in strada...am ras inconstient cand o rusoaica nervoasa foc ma apostrofa...m-am trezit sub umbrela cu un cuplu Elena ramand cu un pas in urma...am trait totul la maxim...fericita...cred ca nu am mai ras de mult asa...am stat linistita, am respirat usurata...mi-am imaginat pentru 2 zile ca sunt in povestea noastra de vis...L'amour toujours...
si iarasi constat ca sunt indragostita de calatorie, de peripetii, de plecat la drum...sunt fascinata...
ma bucur ca am Vazut Parisul...este un alt oras trecut in revista...mi-ar placea sa merg sa vad frumoasele mele lalele din Amsterdam...as adora sa fiu in Istambul pentru cateva zile si ma gandesc cu drag ca peste o luna si cateva zile o sa fiu la Iasi...lucru care ma face sa zambesc...mi-e dor de casa...de prietenele mele, de universitate...si se mai termina un ciclu important...o alta absolvire...o alta emotie...
***
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu