poate ca ar trebui sa dorm, sa fiu odihnita pentru vacanta ce urmeaza sa o am...insa nu reusesc...s-au adunat tensiunea si cateva dezamagiri si am ajuns acasa simtind nevoia sa plang...ahh...plansul si rolurile sale: te descarci, te simti apoi mai bine...poate ca adormi mai usor...ar trebui sa-mi pregatesc valiza pentru ca am foarte putine ore la dispozitie...insa n-am stare...si ma foiesc, nu pot sta intr-un loc...gandurile fug si ele si nu reusesc sa accept anumite chestii...nu vreau...refuz sa cred...si totusi se intampla...off...ce seara...vineri am ramas muta de uimire...apoi toata ziua sambata m-am gandit si simteam nevoie sa vorbesc...insa nu-i usor: oare de ce e asa greu ca sa gasesti pe cineva in care sa ai 100% incredere..de ce oamenii din dorinta poate de a te intelege mai bine impartasesc si cu altii ce zici? problemele analizate din diverse perspective duc la complicatii...
si iarasi am asistat la un conflict in care nu intram...si indirect afirmatiile parca mi se adresau...m-am saturat sa ma cert...si poate de aceea ma ramas calma, rationala...prefer sa imi ating obiectivele si sa imi vad de ale mele...sa beau un ceai si sa meditez...chiar nu mai vreau nimic din ce inseamna cocktailul daunator: tipete, urlete, litigii...vreau sa stau departe, departe de toate astea...
mi-am luat un mar, unul mare si rosu si mi-am propus sa gasesc ceva energie in el...
nu-mi place sa fiu trista...nu-mi place deloc...am momente in care nici eu nu ma suport pe mine...in care ma gandesc si imi propun sa am mult mai multa rabdare...acum ca am si rolul de trainner imi pare si mai complicat...sosesc saptamanal baieti, fete...dornici sa munceasca si cateodata e aproape imposibil sa ii formez...unul nu are capacitatea, celalalt fuge de munca, un altul se lamenteaza...celalalt face lucruri interzise: bea, foloseste cate ceva...si apoi eu, eu raman fara cuvinte...vreau sa pot fi impartiala...sa nu imi dau cu parerea...sa am concluzii plauzibile...
tot ceea ce s-a intamplat in viata mea in acest an m-a pus pe ganduri...m-am cunoscut mai bine, m-am antrenat si mai mult in munca, am pus mai multa pasiune in ceea ce studiez, mi-am colorat mai cu spor visele...
am invatat sa imi privesc trecutul ca pe un castig pentru ca am ramas cu multe puncte forte...am invatat ce e dragostea si acum sunt convinsa de asta...am invatat ce inseamna sa fii hotarat...sa gresesti, sa iti para rau, sa existe dorinta de a marturisi si de a-ti prezenta scuzele, am invatat sa ma controlez si sa-mi tin in frau sentimente..m-am pus in valoare, m-am facut apreciata...mi-am demonstrat mie ca pot sa invat si altceva...si am reusit...in curand o sa trag linie..si o sa ma reorientez...incotro? posibililitatile sunt si ele nenumarate...e diferit cand o iei de la capat cu ceva economii...cand nu esti presat de griji si de stres...o sa fiu iarasi in postura Danei ratacita si cu marea ei dorinta de a reusi...zic mereu trebuie...si am invatat sa ii multumesc ingerului meu pentru ca m-am nascut sub o stea norocoasa...un inger optimist pe care il am mereu cu mine...
e duminica dimineata si e timpul sa ma odihnesc...sunt foarte atasata de laptopul meu vechi si ador sa scriu...in curand o sa postez o poveste...cea mai frumoasa poveste din aceasta primavara...
si iarasi am asistat la un conflict in care nu intram...si indirect afirmatiile parca mi se adresau...m-am saturat sa ma cert...si poate de aceea ma ramas calma, rationala...prefer sa imi ating obiectivele si sa imi vad de ale mele...sa beau un ceai si sa meditez...chiar nu mai vreau nimic din ce inseamna cocktailul daunator: tipete, urlete, litigii...vreau sa stau departe, departe de toate astea...
mi-am luat un mar, unul mare si rosu si mi-am propus sa gasesc ceva energie in el...
nu-mi place sa fiu trista...nu-mi place deloc...am momente in care nici eu nu ma suport pe mine...in care ma gandesc si imi propun sa am mult mai multa rabdare...acum ca am si rolul de trainner imi pare si mai complicat...sosesc saptamanal baieti, fete...dornici sa munceasca si cateodata e aproape imposibil sa ii formez...unul nu are capacitatea, celalalt fuge de munca, un altul se lamenteaza...celalalt face lucruri interzise: bea, foloseste cate ceva...si apoi eu, eu raman fara cuvinte...vreau sa pot fi impartiala...sa nu imi dau cu parerea...sa am concluzii plauzibile...
tot ceea ce s-a intamplat in viata mea in acest an m-a pus pe ganduri...m-am cunoscut mai bine, m-am antrenat si mai mult in munca, am pus mai multa pasiune in ceea ce studiez, mi-am colorat mai cu spor visele...
am invatat sa imi privesc trecutul ca pe un castig pentru ca am ramas cu multe puncte forte...am invatat ce e dragostea si acum sunt convinsa de asta...am invatat ce inseamna sa fii hotarat...sa gresesti, sa iti para rau, sa existe dorinta de a marturisi si de a-ti prezenta scuzele, am invatat sa ma controlez si sa-mi tin in frau sentimente..m-am pus in valoare, m-am facut apreciata...mi-am demonstrat mie ca pot sa invat si altceva...si am reusit...in curand o sa trag linie..si o sa ma reorientez...incotro? posibililitatile sunt si ele nenumarate...e diferit cand o iei de la capat cu ceva economii...cand nu esti presat de griji si de stres...o sa fiu iarasi in postura Danei ratacita si cu marea ei dorinta de a reusi...zic mereu trebuie...si am invatat sa ii multumesc ingerului meu pentru ca m-am nascut sub o stea norocoasa...un inger optimist pe care il am mereu cu mine...
e duminica dimineata si e timpul sa ma odihnesc...sunt foarte atasata de laptopul meu vechi si ador sa scriu...in curand o sa postez o poveste...cea mai frumoasa poveste din aceasta primavara...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu