ma simt trista, trista, trista si nu ma feresc sa o zic...astazi e o zi in care sunt dezamagita de modul de a reactiona al celor din jur...e trist cand vezi oameni nemultumiti care nu riposteaza, care stau in banca lor fara sa zica ce nu le convine...indivizi care stau in umbra...care au idei bune, care sunt plini de energie si au o gandire pozitiva...iubesc enorm oamenii sinceri, deschisi, prietenosi...pe cei care dau dovada de fair play... e cel mai trist sa fii dezamagit si e mai trist sa se intample in timp...sa iti doresti sa crezi ca de fapt e cum vrei tu dar in realitate sa fie exact invers...te privesti in onglinda...si te vezi obosit...si te uiti iar si iar si vrei sa stergi urma aceea de ...ma repet si zic tristete...insa ceea ce e cu adevarat important e sa ai prieteni putini si adevarati...ca doar calitatea conteaza si nu cantitatea...lumea nu trebuie sa fie plina de prieteni ci de oameni care se respecta, care se apreciaza, care se stimeaza, care recunosc si accepta meritele celor din jur...lumea e asa complexa, stranie...trebuie sa fii intr-adevar flexibil pentru a putea intelege de ce totul se schimba...de ce indivizii au multiple fete...cred ca mi-am dorit sa cred prea mult ca printii si printesele existe insa de fapt e doar imaginea lor de carton...un exterior placut cu o gandire perversa...trist, trist, trist dar dureros de adevarat...si uite asa mai trece o zi...ce-i drept una ...diferita de celelalte...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu